lundi 15 octobre 2007

Cetatea Zeilor

"Orasul unde oamenii se transforma in zei" sau Teotihuacan pe limba aztecilor, nahuatl. Cel mai mare si cel mai faimos site precolumbian si in acelasi timp, cel mai misterios.

Ca sa ajungem din Mexico in orasul zeilor luam autobuzul Terminal Norte, traversam cateva cartiere sarace ce seamana cu favelasurile sud americane dar care aici se numesc "ciudad perdida". Sunt cartiere rasarite peste noapte datorita "parasutistilor ("paracaidas"), adica taranii saraci ce sosesc din toate colturile Mexicului cautand o viata mai buna... care insa intarzie sa apara.
Odata ajunsi pe taramul fagaduintei isi construiesc baraci din materiale recuperate unde traiesc in conditii sanitare deplorabile. Asa rasar peste noapte strazi intregi, iar apoi cartiere urmand ca atunci cand vin alegerile, candidatii sa se grabeasca sa le dea un nume si sa le recunoasca apartenenta la metropola.
Odata cu iesirea din oras o sa ne bucuram si de aparitia soarelui scapat din smog.

In Valea San Juan, in mijlocul unei imense campii se ridica doua piramide grandioase, a Soarelui si a Lunii. Intre ele, Allea Mortilor, care se intinde pe mai bine de 4km, pana la Citadela, sau Templul lui Quetzalcóatl.
Legenda azteca spune ca aici s-au intalnit zeii ca sa creeze soarele si luna, si tot aici Quetzalcóatl (sarpele cu pene) et Tezcatlipoca, zeul negru al noptii, au creat oamenii amestecand oasele mortilor cu sangele zeilor. Din acest amestec au rezultat primii oameni ai celui de-al Cincilea Soare, ultimul ciclu inainte de sfarsitul definitiv al lumii.
Fiecare din "Sorii" precedenti s-au sfarsit in cataclisme, Primul Soare a fost Naui Ocelotl = Patru Jaguar, perioada in care pamantul era populat de uriasi ce au fost devorati de jaguari.
Al Doilea Soare era Naui Ehécatl = Patru Vânt, el a fost distrus de uragane iar oamenii transformati in ... maimute (uite ca se poate si invers!).
Al Treilea Soare a fost Naui Quiautil = Patru Ploaie, aceasta a fost distrus de un incendiu ( "ploaie de foc").
Penultimul Soare, Naui Atl = Patru Apa s-a sfarsit in in urma unui teribil potop iar oamenii au fost transformati in pesti (cei care n-au incaput in Arca lui Noe, desigur).
Azi suntem in al Cincilea Soare = Patru Miscare, ceea ce inseamna ca acesta se va sfarsi in cutremure devastatoare. Interesant este ca exista si o data precisa pentru acest sfârsit, conform calendarului aztec, epoca acestui Soare se va termina in decembrie 2012... (Bine ca apuc sa platesc creditul la casa!)

Ca sa multumeasca zeilor pentru faptul de a-i fi creat, oamenii au cladit doua imense piramide, pe masura puterii divinitatilor.

Insa aztecii, cei carora le apartin aceste legende, au fost doar ultimii ocupanti ai locurilor nu si creatorii lor. Despre acestia din urma nu se stie nimic, arheologii situeaza inceputul constructiei lor in jurul anul 200 î. Hr . Circula multe teorii si ipoteze cu privire la aceasta civilizatie care era in mod evident una superioara din moment ce in anul 650 d. Hr, orasul din jurul lacaselor de cult avea peste 200 de mii de locuitori. In acel moment Europa era in plin obscurantism.
Dintre cele mai fanteziste ipoteze nu lipseste nici cea a originii extraterestre caci se pare ca orientarea orasului urmeaza alinierea constelatiei Pleiadelor iar piramidele Lunii si Soarelui urmeaza axa Nord- Sud.

La un moment dat populatia asta misterioasa se evaporeaza fara urma, fara sa lase nici macar un bilet de adio asa incat azi nu stim cine au fost, de unde au venit, cum traiau, ce limba vorbeau. Nu exista semne de lupta si nici de vreo catastrofa ce ar fi obligat oamenii sa plece. Or fi reusit sa-si construiasca nava spatiala?

In perioadele urmatoare locurile au fost ocupate de Tolteci, si mai tarziu de Azteci care au si botezat orasul cu numele de Teotihuacan.
Despre azteci se stiu ceva mai multe lucruri asa ca nu e greu de imaginat cum aratau locurile pe vremea lor, piramidele vopsite in culori vii, costumele pelerinilor la fel de pestrite, vacarmul aleilor. Ceea ce e mai dificil de imaginat sunt sacrificiile umane care se produceau tot in aceste locuri. Aztecii aveau o credinta bizara (da, stiu, e un pleonasm, toate credintele sunt bizare) si anume aceea ca lumea nostra era in permanenta amenitata cu disparitia. Pentru a evita teribila catastrofa oamenii erau datori sa reconstituie "energia vitala" indispensabila supravietuirii lumii. Aceasta 'apa pretioasa' era sangele uman. Pentru ca zeii se sacrificasera ca sa le dea viata, oamenii trebuiau, la randul lor, sa sacrifice alti oameni pentru a intretine si continua mersul universului.
Conform religiei aztece singurul scop al existentei umane este alimentarea soarelui cu propriul sange, fara de care bietul de el ar muri epuizat. De aceea conducatorii lor aveau tot timpul de ales intre inca un masacru sau sfarsitul lumii, viata nu pare sa fi fost usoara pe meleagurile acelea nici macar pentru imparati.
Se zice ca in unele zile, in Teotihucan aveau loc peste 5000 de sacrificii umane, barbati, femei, copii. Sacrificiul era practicat prin cardiectomie, lama de obsidiana patrundea in pieptul nefericitului si ii smulgea inima ce era apoi aruncata ofranda zeilor in timp ce trupul insangerat se prabusea pe treptele piramidei .
Cel mai mare masacru se pare ca ii apartine imparatului Ahuitzotl care la inaugurarea Templului Mayor din Mexico, in secolul 14, a sacrificat peste 20.000 de prizonieri in scopul de a... impiedica soarele sa se raceasca.

Iata, daca mai era nevoie, inca o dovada a binefacerilor de care a beneficiat umanitatea de pe urma religiilor si credintelor. Indiferent de continentul pe care s-au nascut s-au intrecut in a fi care mai de care mai stupide si mai sangeroase ....

Aucun commentaire: