vendredi 14 mars 2008

Dumnezeu e ateu

In Franta cei care se declara "fara religie" sunt tot mai multi de la an la an (31% in ultimul sondaj. Iar dintre cei 52% care se declara catolici, doar 26% sunt convinsi ca exista D-zeu (!), 7% spunand ca...nu exista (!!))
In schimb in Romania devine de la o vreme periculos sa te declari drept 'ateu'.


Exista insa mai multe feluri de atei asa cum exista mai multe feluri de credinciosi, iar motivatiile lor sunt diferite. Pot fi impartiti in categorii in functie de raspunsul la intrebarea
"Credeti ca D
umnezeu exista?"

- ateism pozitiv - raspuns: "D-zeu nu exista"
- ateism negativ - "Nu cred ca D-zeu exista"
- ateism agnostic: - "Nu stiu, nu pot sa raspund la intrebarea despre existenta lui D-zeu"
- ateism revolutionar sau stiintific: - "Stiinta si modernitatea vor invinge pana la urma credintele in D-zeu"
- ateism indiferent sau practic: " Existenta lui D-zeu nu face parte dintre preocuparile mele. Chestiunea nu ma intereseaza"
- ateism metodologic: "D-zeu este un concept inutil pentru a putea explica lumea"
- ateism asertoric: "Dzeu nu exista. Credinciosii sunt cei ce trebuie sa dovedeasca contrariul."
- ateism dogmatic: "D-zeu nu exista. Este o certitudine".
- ateism fidel: "Nu cred in Dzeu dar respect valorile greco-iudeo-crestine care au format societatea moderna"
- ateism ideologic (asociat marxismului):"Ateismul e capabil sa raspunda tuturor problemelor umane."
- ateism umanist (sau umanismul ateu): "Omul este masura tuturor lucrurilor. D-zeu nu poate exista pentru ca face imposible actiunea umana."
- ateism logic: "D-zeu e Universul. D-zeu e totul. D-zeu e Natura. D-zeu e deci imperfectiunile naturii. D-zeu e deci imperfect. Deci..."
- ateism metafizic : "Incomprenhesibil la fel ca si teismul metafizic."
- ateismul din nastere: "Nu stiu ce e D-zeu pentru ca n-am auzit vorbindu-se despre nici o religie."
- ateism orgolios: "Sunt mandru ca sunt ateu si mi-e mila de credinciosi."
- ateism filozofic: "Nu cred ca D-zeu exista. Iata de ce:..."
- ateism practic: "D-zeu nu ma intereseaza. Mi-e indiferent. Credinta nu foloseste la nimic.Ma simt foarte bine si fara."
- ateism semantic: "Nu stiu ce intelegeti prin D-zeu. Intrebarea nu are sens."
- ateism stiintific: "Cred doar in stiinta. E singura care ne permite sa aflam adevarul"
- ateism virtual: "D-zeu e Natura."

Cateva dintre motivatiile ateilor din toate categoriile (fara pretentia de a le fi enumerat pe toate):
- ratiunea - nu pot crede in ceva irational, ilogic si inexplicabil stiintific\
- inexistenta unei dovezi clare ca D-zeu exista
- faptul ca in atatea milenii D-zeu nu a dat nici un semn clar, nici o dovada ca ar exista in ciuda nenumaratelor rugi ale omenirii din toate timpurile si toate cultele - ineficienta rugaciunilor
- daca D-zeu exista de ce nu a trimis nici o dovada irevocabila pana acum? de ce se ascunde?
- admitand ca D-zeu exista dar se ascunde, pe ce criterii alegem o religie in favoarea alteia? de ce oamenii pastreaza in general religia in care s-au nascut?
- promisiunile religiilor sunt prea frumoase ca sa fie adevarate: eternitate, mantuire, intalnirea cu cei apropiati dincolo de moarte, cele 70 de fecioare la musulmani etc. Seamana prea mult cu dorintele omenesti ca sa nu dea de banuit ca vorba de o inventie umana
- D-zeu seamana prea mult cu omul ca sa nu se banuiasca ca a fost creat chiar de imaginatia lui
- D-zeu ramane indiferent la raul din lume (catastrofe, moartea copiilor inocenti etc)
- pentru a se simti liber, nesupus unor dogme inventate acum cateva mii de ani pentru ca refuza solutiile gata facute
- pentru ca nu simte nevoia sa fie salvat, iertat de o forta superioara
- pentru ca religiile genereaza fanatism si intoleranta
- pentru ca religiile sunt conservatoare, se impotrivesc progresului
- pentru ca descoperirile stiintifice infirma din ce in ce mai multe atributii divine
- pentru ca dupa moarte nu mai urmeaza nimic
- pentru ca obtinerea unei salvari/mantuiri iluzorii in lumea de dincolo impiedica o apreciere a vietii actuale, probabil singura
- altele... ?!

Care sunt insa motivatiile credinciosilor, de ce oamenii au fost si sunttentati sa creada atat de usor in ceva/cineva/superior.

Unele din ele :

- nimic nu e intamplator trebuie sa existe o entitate superioara care coordoneaza totul
- facilitatea: orice fenomen inexplicabil stiintific e pus automat pe seama unei forte superioare
- promisiunile: o viata mai buna dupa viata terestra, mantuirea, paradisul
- teama: teama de moarte, de iad, de pedeapsa divina\
- anturajul: daca toata lumea din jur crede in D-zeu inseamna ca ceva exista\
- educatia religioasa primita in copilarie
- nevoia de a fi salvat, iertat, nevoia de un ghid moral in viata, absenta liberului arbitru
- moralitatea: credinta ca fara D-zeu nu ar exista principii morale, ca un ateu e un om imoral si rau (aici se poate pune intrebarea daca de fapt credinciosii si-ar masacra semenii, ar fura, ar minti si ar insela dar numai teama de pedeapsa divina ii impiedica s-o faca?! greu de crezut)
- revelatia: unii pretind ca s-au intalnit cu D-zeu (halucinatie sau adevar? era D-zeu sau Diavolul? imposibil de verificat)
- altele ...

Daca exista, D-zeu e ateu, deci noi de ce n-am fi?

4 commentaires:

Doru Oprişan a dit…

70 de fecioare ? Asta da motivatie ! :))

TLP a dit…

In experienta mea am intalnit diversi atei pe care ii bag in 3 categorii
1) Ateii indiferenti (nu cred si nu ii intereseaza)
2) Ateii rockeri (Se preocupa de partea filosofica a lucrurilor).
3) Ateii rationalisti (Se preocupa de partea stiintifica)

Mai rar am intalnit si atei socialisti, atei care fac pe agnosticii...

Alexandra a dit…

@Doru:)
De fapt, asta e scopul religiilor, sa "ofere" promisuni viata vesnica, care mai de care mai atragatoare. Faptul ca in cartile religioase traiul de "dincolo" seamana leit cu asta de aci, asta e altceva.
De exemplu, paradisul musulmanilor (ala cu fecioarele despre care ziceam) seamana in mod straniu cu visele oricarui beduin care isi petrece viata in desert : in paradis o sa aiba apa din belsug, fantani cristaline, rauri de vin (hopa! pe pamant e strict interzis insa e drept ca vinul produs in paradis nu te imbata), fructe la discretie, matasuri si canapele(verzi neaparat), tinere fecioare (ups!), ba chiar si "tineri baietei" (ups!ups!) care sa-i serveasca pe timpul indelugatei vesnicii.

Paradisul crestin e mai 'serios, liniste, campii inverzite, cantece in surdina, ingeri cu harpe... o fi fost visul poporului in evul mediu dar pentru ziua de azi e cam plictisitor totusi, ar trebui sa-si mai imbunatateasca oferta.

Paradisul hindusilor e sublim, oferta lor e exceptionala diferentiata in functie de zeitati insa din pacate nu avem acces acolo timp prea indelungat caci trebuie sa ne re-incarnam rapid in altceva si sa o luam de la capat cu viata de aci de pe terra. Daca am fost cat de cat cuminti ne reincarnam in om, daca am fost neascultatori revenim in blana de animal, daca ne-am sinucis sau am omorat pe careva ne reincarnam in stevie (ma rog, in plante).

Budistii ofera Nirvana, pe astia nu-i intrece nimeni!

Asta e o idee de subiect, o sa-l mai dezvolt putin si-l pun pe blog cat de curand.

N-ter a dit…

prea multe categorii, in general raspunsul direct la intrebare se incadreaza in primele 3, iar detaliile care-l motiveaza se regasesc in mare parte din enumerari.