samedi 12 avril 2008

Filmul Fitna


Fitna, filmul negru al islamismului.
Joi 27 martie 2008 . Autoritatile olandeze sunt in alerta, un deputat a lansat pe internet un scurt metraj productie proprie. Filmul Fitna semnat Geert Wilders se vrea o denuntare a violentei islamiste si a islamizarii Olandei. Aceasta difuzare a fost prevazuta cu mult timp in urma insa a fost intarziata de controversele iscate pe marginea faptului ca filmul ar aduce prejudicii demnitatii musulmanilor. La un moment dat se punea problema interzicerii lui inainte insa ca cineva sa il fi vizionat fapt care poate fi considerat ca un simbol al sensibilitatii subiectului.
Pe de alta parte personalitatea autorului Geert Wilders, cunoscut ca provocator precum si faptul ca opiniile sale politice se situeaza la dreapta radicala a eschierului politic nu puteau fi considerate drept circumstante atenuante.
Filmul a fost intr-un final difuzat pe internet si poate fi vizionat in mai multe limbi. Este un film rasist ? E violent, provocator ? Asimileaza islamul terorismului ? Ce concluzie putem trage din acest eveniment ?

Filmul
Fitna nu dureaza decat un sfert de ora, 17 mnute si 6 secunde mai exact. Incepe cu imaginea faimoasei caricaturi daneze care a provocat atatea dezbateri in Europa si in lume, cea care il prezinta pe profetul Mohamed cu o bomba in loc de turban. Apoi o voce citeste un pasaj din Coran.

Surata 8, verset 60
Deci pregatiti [pentru lupta] impotriva lor tot ceea ce puteti din forta si cai inseuati, cu care sa-i inspaimantati ep dusmanul lui Allah si pe dusmanul vostru si pe altii decat acestia pe care voi nu-i stiti dar Allah ii stie. Si tot ceea ce cheltuiti pe calea lui Allah va va fi dat inapoi pe deplin si nu veti fi nedreptatiti.
sursa: http://www.islam.ro/coran.pdf

Urmeaza imagini ale atentatelor din New York si Madrid, intretaiate de predici inflamatoare ale fundamentalistilor. Acelasi procedeu e folosit de ionca 4 ori. La sfarsit Geert Wilders vorbeste despre islamizarea Olandei si a Europei. Imaginile arata o mana care apuca o pagina din Coran dupa care imaginea devine neagra si auzim sunetul unei pagini rupte. Blasfemie ? Nu, caci o voce ne spune :

Sunetul pe care l-ati auzit este cel facut de o pagina smulsa din cartea de telefon. Musulmanii insisi ar trebui sa smulga versetele care incita la ura, nu sunt eu cel care trebuie sa o fac.

Comentariul cheama apoi la combaterea « ideologiei islamice » ca o continuare a victoriilor obtinute in 1945 contra nazismului si in 1989 contra comunismului. Secventa finala ne arata din nou caricatura daneza insa de data aceasta fitilul bombei e aproape consumat si numaratoarea inversa e pe sfarsite.

Filmul nu este acompaniat de nici un fel de comentariu vorbit. Secventele din acutalitate sunt subtitrate. Coloana sonora dramatica (Grieg, Ceaikosvki) subliniaza imaginile socante. In ceea ce priveste titlul, el nu e explicat in film.In 2004, cercetatorul Gilles Kepel incerca sa defineasca fitna astfel :
« Fitna e tradusa uneori prin insurectie, prin fragmentarea comunitatii musulmane pentru ca pierdut sensul proportiilor si al realitatii si e lasata prada demonilor extremismului »( (http://www.algerie-dz.com/article1082.html )Termenul « fitna » poarta in el amenintarea unei schisme in interiorul islamului.

Intrebari
Este Fitna un film rasist ? Intrebarea e simpla insa raspunsul e dificil. Ar fi rasist cu siguranta daca ar fi asimilat arabii cu teroristii insa nu o face. Filmul vorbeste despre musulmani. Putem sa decidem asupra opiniilor noastre, a religiei dar nu si a nationalitatii. Critica unei religii este un drept democratic si Salman Rushdie, cel care are prin forta imprejurarilor o opinie inconturnabila in acest domeniu, spune ca : « Libertatea de expresie nu e o ofensa »
E rasist sa prezinti femei acoperite din cap pana in picioare de burka plimband carucioarele pe strazile unei metropole europene ? Stricto-sensu nu, e o realitate vizibila.Ar deveni rasist daca ar generaliza tragand concluzii despre toate femeile musulmane. Insa Geert Wilders a avut grija sa nu depaseasca aceasta limita.

Este un film violent? Da. Secvente socante, sangeroase si morbide se succed pe toata durata filmului. Toate sunt imagini deja prezentate in presa, la jurnalele televizate sau in reportaje. Ar fi putut insa sa fie inca si mai violent daca deputatul olandez nu ne-ar fi scutit totusi de interminabilele imagini ale decapitarii jurnalistului Daniel Pearl

Filmul e o provocare ? Fara indoiala mai ales in ochii multor musulmani. Suprapunerea unor pasaje din Coran care cheama la violenta cu imagini ale violentelor comise in numele Coranului este cu siguranta insuportabil in conceptia multora dintre ei. Si totusi suratele sunt acolo, scrise de mana Profetului iar revendicarile in numele aceluiasi Profet sunt de asemenea o realitate. Chiar daca aceasta paralela e scandaloasa pentru multi musulmani pacifisti ea este utilizata de catre extremisti. Notabila si usurarea generala resimtita dupa aparitia filmului cu privire la faptul ca realizatorul a dat dovada de retinere. Coranul nu este profanat asa cum spuneau zvonurile initiale. "Reactia generala este ca filmul e socant insa nu depaseste limitele"' spune cotidianul crestin Trouw. Constatarea e insa insotita de un sentiment incomod: cu alte cuvinte este mai putin socanta imaginea unei executii prin spâzurare decat deteriorarea unei carti.

Filmul asimileaza islamul terorismului? Este intradevar ideea care se desprinde si fara indoiala aspectul cel mai contestabil al filmului. Un islam al iluminatilor care s-a distantat de scrierile sacralizate exista totusi chiar daca vocea lui nu se face auzita. Insa filmul nu abordeaza si acest aspect, intentia lui este doar de a provoca teama, de a anihila orice reflectie. Filmul se adreseaza emotiilor nu neuronilor. Islamul are aspecte violente, insa ratiunea acestor violente si modul in care se exprima sunt foarte diferite. Ce legatura exista intre un terorist Al-Qaida care proiecteaza un avion contra turnurilor gemene si un musulman siit care comemoreaza sangeros sarbatoarea Asura? Filmul olandezului nu ofera nici o explicatie, totul este prezentat de-a valma.
Daca acuzatia de extremism este greu aplicabila constinutului acestui film -ceea ce il va face dificil de adus i fata unui tribunal- trebuie totusi subliniat ca procedeul narativ se apropie de metodele extremei drepte. Pentru ca incearca sa provoace teama, nu explica nimic, doar loveste. Cauta sa ne prezinte o lume simpla, antiteza omului politic demn de acest nume pentru care lumea ar trebui sa fie de o mare complexitate. Flateaza gandurile nemarturisite, nu numai ale rasistilor dar ale oricarui om aflat in fata amenintarii teroriste, dar si slabiciunea (reala sau nu) democratiilor europene.

Geert Wilders, un olandez de extrema dreapta?

Presa din Franta il considera pe omul politic olandez cand populist, cand reprezentatul "extremei drepte. Or, cei doi termeni, fara sa fie exclusivi, nu sunt echivalenti.In Franta ar fi surprinzator ca extrema dreapta sa atace virulent doctrina national socialista. Si totusi filmul lui Wilders o face, comparand deschis extremistii islamici cu complicii lui Hitler. Comparatia nu e menita sa sustina mostenirea nazista. Daca intradevar e vorba de extrema dreapta olandeza aceasta nu prea are nimic de a face cu cea franceza, unde presedintele Frontului National, Jean Marie Le Pen a fost condamnat pentru antisemitism. Aceeasi remarca si in privinta masacrelor de homosexuali, tinta preferata a nazistilor si a unor regimuri islamice. Pim Fortuyn, om politic asasinat in 2002 de catre un extremist ecologist care l-a inspirat pe Geert Wilders, nu isi revendica homosexualitatea?

A mai ramas populismul. Aceasta eticheta i se ppotriveste deputatului olandez.Modul in care a ocupat mediile, provocandu-le il plaseaza undeva intre Berlusconi si Sarkozy iar denuntarea pericolului verde (islamul) gaseste un echivalent apropiat in persoana presedintelui partidului "Miscarea pentru Franta (MPF, dreapta), Philippe de Villiers.
Wilders a fondat Partidul pentru Libertate (Partij voor de Vrijheid) in 2006 dupa ce a parasit Parditul popular si democrat (Partij voor de Vrijheid) , centrist. Nu trebuie trecuta cu vederea nici dimensiunea electorala a acestui film avand in vedere atmosfera creata de evenimentele recente care au marcat societatea olandeza: asasinarea lui theo Van Gogh in 2004 iar astazi colaboratoarea lui , Ayaan Hirsi Ali, condamnata pentru apostazie, cauta in van o tara capabila sa-i asigure protectia contra extremistilor.

Dupa Fitna
Acest film stangaci si destul de urat mirositor are poate un merit; de a atrage atentia asupra caracterului vindicativ al unor surate.Poate ca ar trebui dezvoltata o alta tema, putin cunoscuta si discutata, cea a afinitatilor politice dintre Hitler si Hadj Amiin al Husseini, muftiul Ierusalimului. Intalnirea lor din 28 noiembrie 1941 punea deja bazele exterminarii evreilor. Daca istoria a judecat nazismul invatamintele din aceasta teribila alianta raman inca de luat in considerare. Insa filmul lui Wilders nu spune nimic din toate astea asa cum nu spune nimic nici despre traditia martirilor kamikaze. Departe de a fi recenta, ea se inscrie in istoria seculara a ghazisilor, razboinici religiosi care trebuiau sa moara pentru paradis, asa cum ne spune Rudyard Kipling in nuvela « The Drums of the Fore and Aft »

Utilitatea acestui film e dificil de gasit. Probabil ca opozantii sai pregatesc deja "replica", propriile montaje in care denunta barbaria Occidentului si a Israelului, istoria colonizarilor, masacrele din Africa de Nord sau Vietnam, declaratiile crestine ale presedintelui Bush. Aceasta confruntare de nivel « curtea scolii » nu va rezolva problema convietuirii. Pentru aceasta e necesar ca lucrurile sa fie spuse clar insa fara intentia de a il exclude pe celalalt pentru ceea ce crede.Pentru asta trebuiesc reamintite pricipiile democratice. Europa e un spatiu de pace democratica inedit in istorie. Or aici avem de a face cu un veritabil paradox, a fi liber inseamna a fi ofensat in permanenta caci daca toate ideile au dreptul de a fi expuse, vor exista cu siguranta unele care imi vor rani prorpiile convingeri.
Voltaire, care iubea Olanda, tara libertatii chiar si pe vremea aceea, a ilustrat acest paradox democratic cu celebra fraza: "Nu sunt de acord cu ideile dvs dar ma voi bate pana la moarte ca sa aveti dreptul de a le exprima".

Aucun commentaire: