samedi 30 août 2008

Enigma nr 1: De ce exista "ceva" mai degraba decat "nimic"?

Sau explicatia ratiunii lucrurilor. Formularea din titlu a fost facuta in secolul al 18lea de matematicianul si filosoful Gottfried Wilhelm von Leibniz.

Bineinteles, religia si filosofia si-au spus deja demult parerile fara sa aduca insa nici o dovada in sprijinul propriilor afirmatii.
Stiinta inca mai cauta. Pana acum a reusit sa intoarca intrebarea intr-un unghi mai favorabil ei: "de ce Universul, care prin definitie inglobeaza tot ceea ce exista, exista"?
Pana acum nimeni nu a raspuns la aceasta intrebare. Pe de o parte pentru ca stiinta are nevoie de ceva care exista deja, de un punct de plecare explicit: un principiu, o lege sau un obiect. Modelul Big Bangului care explica cu precizie tot ceea ce s-a intamplat in Univers dupa secunda 10^-43 ramane discret cu privire la momentul 0, atunci cand temperatura, densitatea si curbura spatio temporala tind catre infinit.
In conditiile extreme de temperatura din timpul Big Bangului materia si antimateria (care este "anti" doar datorita semnului opus) au trebuit sa apara in cantitati egale. Insa atunci cand se afla in contact, materia si antimateria se dezintegreaza producand fotoni. Azi astrofizicienii estimeaza ca o particula de materie dintr-un miliard a supravietuit bataliei cu antimateria. Pare putin si totusi este de un miliard de ori mai mult decat ceea ce prevede modelul fizcii particulelor care stipuleaza o asimetrie foarte scazuta intre particule. Altfel spus, daca ne bazam pe teorie, Universul ar fi trebuit sa fie vid, fara planete si fara galaxii, populat doar de fotoni. Insa realitatea observabila este cu totul si de aici enigma care ia forma unei avalanse de intrebari

Exista insa cateva teorii alternative, aflate inca la nivel de speculatie.

Exista anti-gravitatie?
Materia a aparut deci de la inceput in cantitate mai mare decat antimateria? Si daca da, de ce? Fizica nu are inca raspuns dar nu e nici foarte departe, acceleratoarele de particule incearca sa refaca momentul 0 si sa studieze asimetriile particulelor.

O alta intrebare este : ce s-a intamplat cu antimateria primordiala? A ramas concentrata undeva in Univers, a format poate un anti-Univers?
Unii cercetatori spun ca antimateria se supune unei legi a antigravitatiei care ii permite sa scape intalnirii fratricide cu materia. Pentru a testa aceasta ipoteza o experienta a CERN numita AEGIS are drept scop masurarea actiunii gravitatii asupra atomilor de anithidrogen. Daca s-ar dovedi ca actiunea e negativa (adica un anti-marul lui Newton s-ar ridica la cer in loc sa cada) asta ar explica cum de materia si antimateria au evitat intalnirea si nu s-au distrus reciproc.
De asemenea daca s-ar reusi observarea unui nucleu de antimaterie in oceanul de materie in care inotam ar lamuri enigmele: este scopul experientei AMS (Anti Matter Spectrometer) de pe statia spatiala internationala (ISS)

Stiinta ar explica astfel nu "cum a aparut totul din nimic" ci mai "de ce exista ceva mai degraba decat nimic"...

Cele 10 enigme ale stiintei

1 commentaire:

Abel Cavaşi a dit…

Bună, Alexandra! Eu cred că am răspunsul la această întrebare :) . Mai preci, eu cred că Universul nu este altceva decât o infinitate de nimicuri. Şi cum o infinitate de nimicuri nu mai dă neapărat tot nimic, rezultă că putem admite că Universul este o infinitate de nimicuri.