jeudi 4 septembre 2008

Enigma nr 4: Cum devine oul gaina?


Inca din antichitate curiozitatea impingea omul sa sparga ouale pentru a surprinde etapele de dezvoltare ale puisorilor. Exista inca de pe atunci banuiala ca niste chestii masculine si feminine se amesteca acolo insa nu se stia ce se intampla dupa aceea.
In ciuda descoperirilor si avansului extrordinar al stiintei diin zilele noastre cel de-al doilea mare mister dupa aparitia vietii pe terra ramane intact si azi.

De-a lungul timpului s-au infruntat 2 teze:
- epigeneza (sustinuta de Aristotel) care presupune ca embrionul fara forma precisa la inceput se complexifica pe masura ce trece timpul
- preformarea (aparuta tot in antichitate) - care presupune ca individul apare deja ca un intreg "prefabricat" doar ca de dimensiuni foarte mici

A trebuit sa asteptam secolul 18 si descoperirea ovulelor si spermatozoizilor pentru ca epigeneza sa castige partida.
Stim azi ca un ou fecundat e rezultatul fuzionarii a doua entitati. Insa asta inseamna ca o singura celula poate sa dea nastere la 100 000 de miliarde de alte celule (nr de celule continut intr-un uman adult) repartizate in organe diferite cu functii complementare. Cum e posibil?

Explorarea tesuturilor
La jumatatea secolului 19 embriologia experimentala (Wilhelm His) studiaza formarea tesuturilor. Embriologii reusesc sa stabileasca cronologia evenimentelor:
1) mai intai are loc segmentarea cand oul se divizeaza si isi creaza cele 3 axe de simetrie fundamentale (sus-jos, fata-spate, stanga-dreapta)
2) apoi gastrulatia in care se formeaza cele 3 straturi de celule unde va avea loc formarea organelor

Aceste faze sunt imuabile, comune tuturor speciilor animale si se succed cu o rata de succes extraordinara. Cine coordoneaza toate aceste manevre mult prea regulate ca sa fie doar opera hazardului?

Genetica
Solutia e cautata in curtea genelor iar descoperirea genelor homeotice (arhitecte) a deschis dintr-o data perspectiva rezolvarii enigmei. Genele Hox codeaza proteine care intervin la randul lor in reglarea altor gene fiind responsabile de crearea axelor de simetrie. O mica eroare si un organ apare nelalocul lui. Manipuland aceste gene cercetatorii au reusit sa creeze muste cu labe in locul antenelor.

Insa aceasta descoperire nu rezolva pe de-a ntregul enigma caci lipsesc informatiile despre initierea procesului. Cascada de activare a genelor Hox e declansata de alte substante regulatoare, si mai precoce. De unde vin acestea? Intrebare cu atat mai complicata cu cat s-a constatat ca nu exista o singura structura particulara ci o combinatie de structuri. Fiecare celula isi coordoneaza genele ei insa in acelasi timp interactioneaza cu mediul inconjurator, uneori atat de strans ca unii embrioni de amfibieni isi pot schimba sexul in mascul sau femela in functie de temperatura mediului. Ca sa nu mai vorbim despre migratia celulara care pare a incepe printr-o faza aleatoare sau de formarea vaselor de sange care pare ca nu are nici un plan precis. Si cu toate acestea sistemul functioneaza perfect.
Sigur ca unii vor vedea aici mana "mareului arhitect" sau a "designerului inteligent". Pentru stiinta insa aceasta ipoteza este improbabila de aceea solutia e cautata azi de partea evolutionismului si a selectiei naturale si incearca sa raspunda la intrebari precise: cum actioneaza selectia in interiorul embrionului ? care sunt constrangerile fizice sau chimice la care e supus? In ce moment intervin acestea ?
Cunostintele se acumuleaza si raspunsurile la aceste intrebari vor urma si ele .



Cele 10 enigme ale stiintei

1 commentaire:

Buciuman a dit…

Uite si un mic banner ca sa ne sustii campania:

http://www.secularhumanism.ro/index.php/lang-ro/campania-qstop-indoctrinrii-religioase-in-coliq/19-sediul-campaniei-on-line