Procesul maimutelor

Zilele trecute am citit un articol despre falsa "disputa" intre teoria evolutiei si misticismul creationist.
Din articolul sus citat aflu ca exista chiar o "asociatie" a familiilor (ignorante): Alianţa Familiilor din România. Seful acestora trimite scrisorele ministrului ca sa-i ceara nici mai mult nici mai putin decat excluderea teoriei evolutiei din programa scolara pentru ca, citez, "contribuie negativ la formarea tinerilor".
Scrisoarea respectiva e o mostra de ignoranta, incultura si prostie. O fraza luata la intamplare arata cu cine avem de a face:
"Evolutionismul nu e o stiinta demonstrata tangibil"

Ceea ce dovedeste ca indivizii nu au depasit nivelul clasei a patra, habar n-au ce e aceea o stiinta, nu stiu cu ce se mananca "evolutionismul" si pariez ca nu au citit nici macar un rand din ceea ce a scris Darwin (nu ca ar fi inteles ceva chiar daca ar fi citit) cu atat mai putin din ceea ce s-a descoperit ulterior in acest domeniu.

Aceleasi afirmatii false revin de fapt in fiecare din 'argumentele' anti-evolutionistilor:

1) "Evolutia nu este un fapt este doar o teorie"

2) "Nimeni n-a vazut vreo noua specie evoluand"

3) "Evolutia nu e o teorie stiintifica pentru ca nu poate fi testata" (probabil asta au vrut sa spuna domnii habotnici in scrisoarea deschisa da' n-au inteles cuvantul si li s-a parut ca 'tangibil' suna mai bine

4) "Evolutia nu e credibila pentru ca cercetatorii isi schimba mereu parerile"

5) "Daca omul se trage din maimuta, cum de mai exista inca maimute?"

6) "Evolutia nu poate explica originea vietii pe Terra"

7) "Evolutionistii nu au descoperit formele de tranzitie intre specii" (faimoasa veriga lipsa)

8) "Evolutionistii explica micro-evolutia dar nu si macro-evolutia"

9) "Este imposibil din punct de vedere matematic ca ceva atat de complex ca ochiul uman sau bacteria sa apara "din intamplare. Fiintele vii sunt atat de complicate ca e obligatoriu sa fi fost create de o inteligenta superioara"

Nici una din aceste 'intrebari' nu are vreo baza stiintifica. Iata cum se poate raspunde:

1) Evolutia e doar o teorie si nu un fapt.

Trec peste folosirea tendendioasa a cuvantului "doar" vrand sa sugereze ca teoriile n-au nici o valoare in fata faptelor.
Insa toata lumea (ar trebui sa) stie ca din punct de vedere stiintific cuvantul 'teorie' are alta semnificatie decat in vorbirea curenta. O teorie din punct de vedere stiintific nu inseamna nicidecum doar o ipoteza ci o explicatie a unui fenomen sau ansamblu de fenomene. Pentru ca o teorie sa fie recunoscuta de stiinta e necesar ca ea sa reziste la verificari sistematice sub forma de observatii sau experimente. Faptele asigura coerenta unei teorii in tip ce teoria ajuta la intelegerea faptelor .

Nu degeaba se spune ca "o teorie fara fapte e o fantezie dar faptele fara o teorie nu sunt decat haos "(Charles Otis Whitman)

Evolutia speciilor este intradevar o teorie care explica un mare numar de fapte facand corelatii intre ele. In cartea "Originea speciilor" Darwin n-a pomenit nimic despre evolutia omului (ceea ce par sa ignore adeptii creationismului) insa a facut doua afirmatii:

1. Speciile actuale provin din forme ancestrale

2. Selectia naturala e principalul mecanism al evolutiei

Prima afirmatie este dovedita de fapte istorice, de paleontologie, biogeografie etc. Absolut nimeni din comunitatea stiintifica nu o pune la indoiala.

Cea de-a doua reprezinta de fapt mult discutata 'teorie evolutionista'. In urma noilor descoperiri exista controverse in ceea ce priveste mecansimul evolutiei, felul cum aceasta a avut loc. Dar ele nu pun in cauza intreaga teorie, dimpotriva. Insa creationistii si religiosii de prin toate sectele se folosesc de aceste cateva elemente controversate pentru a "dovedi" ca toata teoria e gresita si ca oamenii de stiinta ar fi de acord cu vreo 'inteligenta creatoare'. Fals.

2. "Nimeni n-a vazut vreo noua specie evoluand"

In primul rand nu se pot nega fapte istorice (ca acelea ca mamiferele descind din reptile) doar pe motivul ca nimeni n-a fost acolo sa vada! Daca a nins peste noapte inseamna ca dimineata oricine poate emite 'teorii' privind originea zapezii?! Daca nimeni n-a fost in oastea lu' Stefan cel Mare, inseamna ca turcii sunt "doar o teorie"? Nimeni nu spune azi ca "batalia de la Posada" e doar o teorie. Si totusi, doar asta este. Insa exista destule dovezi ca sa putem afirma cu certitudine ca asa s-au petrecut lucrurile.

In al doilea rand, evolutia unor specii a putut fi observata in laborator (bacterii, ciuperci, drosophile). Ca sa intelegem experimentele insa trebuie sa cunoastem explicatia aparitiei speciilor.
Darwin spunea ca aparitia unei variatii favorabile (cunostintele despre genetica nu aparusera inca) face ca indivizii respectivi sa aiba mai multe sanse de a se reproduce si deci de a perpetua aceasta variatie. E posibil ca dupa un numar de generatii care au reprodus aceasta variatie sa rezulte o populatie atat de diferita de cea initiala ca reproducerea intre cele doua nu mai poate avea loc, ceea ce duce la aparitia unei specii noi. (Asta e explicatia simpla, data de darwin acum mai bine de 100 de ani, de atunci au aparut si alte noi teorii, dovezi etc)
Astfel de schimbari genetice ce au dus la incapacitatea de a se reproduce cu descendentii speciei initiale au fost observate si in natura, nu numai in laborator. Incepand din anii 1950, o linie genetica de musculite de otet (drosophile) au fost reproduse in laborator pastrandu-se materialul genetic fara variatii. Suratele lor din natura au suferit insa schimbari, au aparut modificari genetice asa de mari incat musculitele din laborator (identice cu ele care existau acum 50 de ani) nu s-au mai putut reproduce cu cele din natura, ceea ce inseamna ca, intr-un fel, s-a format o specie diferita.

3) "Evolutia nu e o teorie stiintifica pentru ca nu poate fi testata"

Dar batalia de la Posada, poate fi testata?
Evolutia poate fi testata prin experimente de laborator (vezi mai sus), poate fi observata pe termen lung (drosophile) sau prin reconstruirea trecutului cu ajutorul dovezilor existente (fosile etc)

4) "Evolutia nu e credibila pentru ca cercetatorii isi schimba mereu parerile"

Afirmatia este corecta insa ea e valabila pentru toate stiintele. Stiinta nu e o dogma, nu emite adevaruri absolute (si e foarte bine ca e asa, altfel progresul si descoperirile stiintifice nu ar avea loc). Asta nu inseamna insa ca tot ceea ce e controversat sau ceea ce nu stim (inca) sa explicam trebuie pus automat pe seama unei inteligente extraterestre.

5) "Daca omul se trage din maimuta, cum de mai exista inca maimute?"

Afirmatia "omul se trage din maimuta" e falsa. Omul este o maimuta, are trasaturile primatelor (cele doua oase frontale fuzionate, oasele dentare fuzionate, inchiderea psoterioara a orbitei printr-un perete osos). Afirmatia este insa foarte veche, i-a fost atribuita lui Darwin inca din timpul vietii sale de catre denigratorii care nu-i citisera scriierile sau daca o facusera nu intelesesera mare lucru. Cel mai cunoscut incident a avut loc la Oxford in 1860(*)
Si chiar daca omul n-ar fi el insusi o maimuta (ceea ce nu e cazul), formularea tot n-ar fi corecta, corect este sa spunem ca "omul si maimutele actuale au un stramos comun". Ar fi la fel de stupid sa ne intrebam: "din moment ce copiii provin din adulti, de ce mai exista adulti?"

6) "Evolutia nu poate explica originea vietii pe terra"

Fals. In primul rand ar trebui definit termenul 'viata' dar oricare ar fi definitia pe care i-am da-o (la nivel molecular sau celular) exista astazi modele care explica cum viata si proprietatile ei au aparut pe Terra pornind de la molecule organice. Aceste modele reproduse in laborator sunt darwiniene, adica fac apel la cuplul variatie/selectie.

7) "Evolutionistii nu au descoperit formele de tranzitie intre specii" (faimoasa veriga lipsa)

Veriga lipsa intre ce si ce? In primul rand evolutia nu e liniara asa cum e reprezentata in afisele cu succesiunea de maimute care se transforma in om ci arata mai degraba ca un copac cu multe ramuri.

In al doilea rand s-au descoperit multe astfel de forme de tranzitie. Daca vrem sa fim rigurosi, trebuie sa ne imaginam aceste forme de tranzitie ca pe niste intermediari structurali intre doua tipuri de animale existente in fauna de azi. De exemplu soparlele (un tip de reptile) si pasarile de azi. Soparlele au coada, dinti, n-au pene si nici os iades. Pasarile n-au coada, nici dinti, au os iades si pene. Pana la un moment dat lume parea stabila, se credea ca fauna a cunoscut dintotdeauna animale tip 'soparla', (alcatuite din anumite elemente ca un fel de puzzle din 'piese negre' sa zicem), si animale de tip pasare, alcatuite din 'piese albe'. Numai ca in 1861 s-a descoperit fosila Archaeopteryx, acelasi puzzle insa alcatuit din piese albe si negre, amestecate, exact ceea ce numim un 'intermediar structural'. Archaeopteryx are coada si dinti (ca soparlele) dar si pene si os iades (ca pasarile).
De atunci s-au mai descoperit multe fosile de intermediare intre reptilele si pasarile de azi. (Atentie, Archaeopteryx nu este "stramosul" pasarilor de azi asa cum gresit sustin creationistii, ci doar o specie inrudita )
Oricate forme de tranzitie s-ar descoperi insa, religiosii tot nu vor fi satisfacuti: va lipsi totdeauna o "veriga" intre o "veriga" si o alta "veriga".

8) "Evolutionistii explica micro-evolutia dar nu si macro-evolutia"

E fals. Biologii au pus iin evidenta genele Hox ale caror mutatii au consecinte radicale asupra morfologiei externe. Literatura stiintifica e plina de referinte la aceste gene.

9) "Este imposibil din punct de vedere matematic ca ceva atat de complex ca ochiul uman sau bacteria sa apara "din intamplare. Fiintele vii sunt atat de complicate ca e obligatoriu sa fi fost create de o inteligenta superioara"

In primul rand obiectia se inseala asupra rolului pe care il are hazardul in evolutia speciilor. Hazardul e doar cel care produce variatia, nu el este cel care "produce" rezultatul (proteine, bacterii, ochi, organe etc). Selectia naturala este motorul, ea este cea care 'fabrica' ochiul. Nu inseamna ca toate aberatiile si modificarile intamplatoare au cale libera ci dimpotriva, selectia naturala e cea care triaza solutiile viabile in functie de constrangerile din mediu inconjurator, generatie dupa generatie. Datorita selectiei, consecintele hazardului sunt supuse unei severe necesitati de optimalitate ca sa se poata perpetua. Hazardul este doar carburantul evolutiei iar selectia naturala este motorul ei.

In al doilea rand, in fraza de mai sus exista o confuzie intre cele 3 sensuri ale cuvantului "hazard". La scara mutatiilor, aparitia neasteptata a unui eveniment punctual corespunde unui hazard de tip 'noroc': dintr-un noroc vom gasi o bancnota pe strada.
La scara populatiilor exista evenimente aleatoare pe care le putem estima cu ajutorul legilor probabilitatii: acesta este hazardul zarurilor.
La o alta scara, aceea a constrangerilor mediului la care este supusa o specie, apare contingenta evenimentelor, adica un hazard cu parametrii atat de complecsi ca nu pot fi dedusi cu mijloacele stiintei actuale.
Obiectiile creationiste se refera la primul hazard, cel de tip "hazard noroc": intradevar pare un non-sens sa spunem ca ochiul a fost creat 'printr-un noroc', din nimic. De fapt, ochiul este rezultatul unei lungi serii de contingente, de evenimente complexe, un hazard din al treilea tip.
In al treilea rand, e vorba de o eroare de perspectiva. Conditiile de mediu se schimba intr-un mod aleator. Natura pe care o cunoastem azi e rezultatul unei desfasurari unice de evenimente, daca 'filmul' evolutiei s-ar rejuca, ar fi imposibil sa ajungem la acelasi rezultat. (cartile lui Stephen Jay Gould explica toate aceste lucruri pe intelesul tuturor)

N-au intarziat sa apara si in romania aberatiile creationistilor . Se pare ca si acolo se simte nevoia unui "proces al maimutelor" ca cel care a avut loc in SUA cu aproape un secol in urma. Pentru cine nu stie, procesul de la Dayton din 1925 a fost unul din cele mai celebre procese americane, marea eroina de pe banca acuzatilor fiind maimuta. Un profesor de liceu, John Scopes, a fost acuzat ca a predat evolutionismul la scoala, lucru interzis de lege pe vremea aceea. Procurorul acuzarii, William Jennings Bryan este si predicator, de trei ori candidat la Casa Alba, fost ministru de externe, militant angajat in lupta contra evolutionismului. Avocatul profesorului este un cunoscut om de stanga, Clarence Darrow.
Procesul, desi s-a soldat cu o amenda de 100$ pentru profesorul de biologie, a fost un succes rasunator al evolutionistilor. Avocatul Darrow reuseste sa-l aduca la bara pe insusi procurorul predicator si punanadu-i intrebari abile despre rationalitatea Bibliei (daca Adam si Eva erau singurii oameni, unde a gasit fiul lor Cain o femeie? Cum de s-au inecat si pestii in timpul potopului, Ce inseamna cele 6 zile ale creatiei etc) il face pe acesta sa recunoasca faptul ca scrierile Bibliei nu reprezinta adevarul absolut.

(*) Cea mai importanta polemica din timpul vietii lui Darwin s-a desfasurat la Oxford in 1860. Darwin, bolnav, lipsea. In fata a peste 1000 de persoane, episcopul de Oxford, Samuel Wilberforce a crezut ca va marca un punct intrebandu-l pe Thomas Huxley, un virulent aparator al tezelor lui Darwin daca el se 'trage' din maimuta' dupa tata sau dupa mama. raspunsul lui Huxley a fost: "Cred ca nu e nici o rusine sa ai un bunic maimuta. Daca mi-ar fi rusine de vreun stramos acesta ar fi mai degraba un om: un om cu intelectul superficial si versatil care ub loc sa se multumeasca cu succesele din propria sfera de activitate se amesteca in chestiuni stiintifice care ii sunt total straine, nu face decat sa le manjeasca printr-o retorica vida si sa distraga atentia auditorilor de la adevaratele puncte importante ale discutiei prin digresiuni si apeluri la prejudecati religioase" Incidentul de la Oxford a provocat lesinul unei doamne insa s-a sfarsit in avantajul darwinistilor.

Pentru cine vrea sa afle raspunsul la si mai multe intrebari despre evolutie: siteul centrului de cercetare stiintifica din Fr (CNRS) :

http://www.cnrs.fr/cw/dossiers/dosevol

Fahrenheit 451

Este temperatura la care hartia arde spontan in contact cu aerul. Si titlul cartii lui Ray Bradbury, descrierea terifianta a unei societati dezumanizate, din care a disparut cunosterea, spiritul critic si gandirea. O societate de ignoranti 'fericiti' care ard cartile in piata publica, unde lectura e interzisa insa televiziunea e omniprezenta iar 'oamenii vorbesc despre nimic".

Finalul e insa unul optimist, cunoasterea este salvata de "oamenii carti", cei care memorau carti pe furis ca sa poata transmite generatiilor viitoare cunoasterea.

Cartea a fost scrisa acum mai bine de 50 de ani si totusi in 2007 e de actualitate, exista si azi oameni care sustin ca renuntand la cunoastere vom gasi calea spre 'fericire', altii care cred ca si asa stiinta nu foloseste la nimic. Un "conferentiar" adept al desfiintarii scolilor ne indeamna nici mai mult nici mai putin decat sa ne crestem copiii dupa modelul societatilor primitive: aia habar n-au despre analiza matematica, nu cunosc legile gravitatiei, nu stiu formula apei si nici sa analizeze sintactic o fraza. Pot insa sa supravietuiasca in salbaticie pentru ca stiu sa manuiasca un arc, sa construiasca o piroga, sa pescuiasca, sa deosebeasca ciupercile comestibile de cele otravitoare. De ce copiii nostri n-ar invata si ei aceleasi lucruri in loc de adunari si scaderi?
Sa trecem peste faptul ca aceste societati sunt pe cale de disparitie tocmai pentru faptul ca au esuat pe scara evolutiei fiind prea specializate. Sa trecem si peste faptul ca progresul s-a nascut in societatile occidentale. Sa presupunem ca as invata-o pe Aca sa manuiasca un arc in locul mouse-ului si as trimite-o pe afara sa-si faca rost de hrana asa cum ne indeamna 'guru' Daniel Quinn. Desigur, ar putea eventual vana cainele vecinilor sau pisica administratorului de bloc dar pana sa ajunga cu prada in bucatarie si sa puna de o friptura s-ar trezi dupa gratii si eu impreuna cu ea in calitate de parinte responsabil.
Autorul pare sa nu fi aflat ca inteligenta este singura arma a primatelor (din care cu onor facem parte cu totii). "Arcul" nostru este cunoasterea iar sagetile sunt stiintele si mai nou, comunicarea. Societatile care nu au inteles acest lucru sunt sortite disparitiei.

Autorul articolului mai e nemultumit si de faptul ca nu suntem capabili sa traim 'in afara societatii' iar vinovatul pentru acest 'neajuns' este... scoala. Daca ar fi trecut mai des pe la orele de biologie ar fi aflat dumnealui ca omul este un animal social, la fel ca si lupul de exemplu, si ca mama natura este cea care ne "interzice" sa supravietuim in afara societatii. Pana si copilul din triburile primitive pe care le admira atat (ma intreb de ce profita dansul de societatea occidentala decandenta si nu merge sa-si creasca copiii in jungla?) nu se va descurca in afara mediului lui.

Ideea pe care acesti guru moderni vor sa ne-o transmita este aceea ca un copil nu ar trebui sa invete lucruri "inutile" (adica matematica, literatura, ortografie, fizica, latina, chimie etc) ci ar trebui lasat 'liber', sa invete doar ceea ce-i place, cand si cat doreste .
Sigur, dansul recunoaste ca acesti ne-scoliti vor fi ignoranti in multe domenii insa hei, si ce daca? Oricum, ceea ce nu-l intereseza la un moment dat nici nu-i va fi de 'folos' mai tarziu...presupune dumnealui.

Zice dumnealui:
"Unii nu vor invata niciodata sa analizeze un poem! Altii nu vor stii sa decorticheze o fraza sau sa scrie pe o anumita tema. Unii nu vor citi niciodata pe Iulius Cezar (nu stiam ca si asta a scris ceva?! credeam ca e un imparat de pe vremea romanilor. Se vede ca dl conferentiar a considerat aceasta e o informatie e inutila, probabil de aceea crede ca Iulius Cezar a fost vrun autor de romane politiste) Unii nu vor stii niciodata geometrie. Ei bine, acestlucru e prea oribil de imaginat.
Nu conteaza ca 90% din acesti elevi nu vor mai citi niciodata un alt poem. NU are importanta ca 90% nu vor folosi niciodata geometria sau algebra pe care au invatat-o...
etc
si alte ineptii pe aceeasi tema.

Cand sunt spuse in conferinte de un mare 'scriitor futurolog' mai treaca mearga, toata lumea trebuie sa traiasca si ce nu face omul pentru bani. Cand sunt preluate ca litera de lege de catre parinti care intentioneaza sa se bazeze pe spusele acestor 'invatati' si sa le spuna copiiilor "uita bah si ce-ai citit pana acu ca si asa nu-ti trebuie"...asta imi aduce aminte de Fahrenheit 451 si de lumea din care cunoasterea a disparut.

Nu numai ca rationamentele de acest tip sunt periculoase dar ele sunt si false. In primul rand pentru ca nu tot ceea ce intalnim in viata trebuie sa fie neaparat util sau rentabil. Atunci la ce folosesc artele, de ce sa pierdem vremea admirand un tablou sau mergand la teatru, ce rost are sa intram intr-un muzeu, oricum nu ne 'foloseste la nimic' in viata de zi cu zi? E adevarat, cultura n-are utilitate practica insa ea ne deosebeste de animale. Spre deosebire de bovine de exemplu, omul are capacitatea de a-si 'pierde' vremea in actiuni inutile, poate sa-si puna intrebari fara raspuns. Boul nu poate face asta, el nu 'traieste' ci 'supravietuieste'.

Sau daca abordam existenta doar din punct de vedere 'utilitar' atunci de ce sa nu mergem pana la capat, de ce sa mai mancam mancarea preferata cand putem sa ne hranim cu concentrate de proteine, de ce ne imbracam cu haine la moda cand putem sa ne acoperim cu textile sau piei care sa ne apere de frig, de ce sa discutam cand putem sa folosim limbajul doar pentru a transmite ordine sau cere ajutor, de ce sa ne construim o vila cand e de ajuns o coliba sau un bordei, lista e infinita.

E adevarat ca in copilarie e inevitabil sa nu ne intrebam 'la ce foloseste o informatie sau alta', nu avem experienta de viata necesara ca sa putem raspunde. Aici intervine rolul adultului, el trebuie sa explice la ce poate folosi un domeniu sau altul sau pur si simplu trebuie sa spuna ca unele nu 'folosesc' la nimic concret insa asta nu inseamna ca trebuie sa trecem pe langa ele fara sa ne facem macar o idee. Doar asa, ca sa nu murim prosti.

La ce "foloseste" matematica?

Daca e vorba de aplicatiile practice nu cred ca mai fie cineva care sa nu stie la ce 'foloseste'. De la sistemele de criptare datorita carora ne putem plati facturile pe net pana la expresiile algebrice folosite in biologia moleculara pentru decriptarea ADN-ului, de la algoritmul pe care se bazeaza formatul JPG utilizat de toata lumea pentru pozele de vacanta pana la modelele matematice folosite in climatologie. De la avionul invizibil de catre radare pana la cursul actiunilor in bursa calculat pe baza probabilitatilor, tot ceea ce ne inconjoara azi (presupunand ca nu traim in copaci ca dl Quinn) e obiectul unei teorii matematice. Si mai extraordinar este ca de multe ori aceste teorii au fost elaborate cu cel putin o suta de ani in urma, pe vremea cand erau doar o 'joaca cu numere' perfect 'inutila'...
Adeptii ne-instructiei ar spune ca nu toti cei ce invata la scoala despre teoriile matematice vor deveni meteorologi sau biologi sau inventatori, lor la ce le folosesc problemele de geometrie si analiza matematica? E simplu, chiar daca nu vom ajunge savanti matematica ne invata sa gandim (unii chiar au neaparata nevoie). Ne dezvolta reflectia, rigoarea, deductia logica, ne antreneaza neuronii. Ne ajuta sa verificam daca un rationament este corect sau nu, sa formulam concluzii pornind de la ipoteze.
Matematica e un limbaj omniprezent in viata, la fel ca si filozofia.
La ce foloseste fizica?
Asta e cel mai simplu: la a intelege lumea din jur: de ce e cerul albastru, de ce zboara avioanele, de ce pluteste un vapor. Dar mai ales, la fel cu toate celelalte materii 'inutile' care se invata la scoala, fizica ne ajuta sa nu mai 'credem' tot felul de bazaconii religioase sau pseudo-stiintifice ci sa intelegem si sa gandim cu propriul creier.
La ce foloseste chimia?
Chimia o folosim in bucatarie in fiecare zi, cand fierbem un ou sau punem sare in mancare. Tot ceea ce se petrece in organismul nostru e 'chimie', pana si gandurile noastre sunt reactii chimice. Chimia ne ajuta sa stim ce e un detergent biodegradabil, sa intelegem notita unui medicament, explicatia unui diagnostic. Ne ajuta sa ne dam seama de ce o crema hidratanta nu poate 'patrunde in ADN' asa cum o lauda reclamele, de ce o dilutie 'infinitezimala homeopatica' e de fapt apa chioara prin urmare ne ajuta sa ne ferim de tot felul de sarlatani homeopati sau alti "vindecatori".

La ce foloseste gramatica? Cu siguranta nu doar la a diseca fraze si conjuga verbe. Nici macar la a scrie corect un mesaj sau o scrisoare. Gramatica ne arata frumusetea unei limbi, disecand-o o putem vedea din interior, ii putem constata ingeniozitatea si soliditatea. Asa cum un copil desface o jucarie ca sa vada 'cum functioneaza'. Apoi ne e usor sa intelegem cum 'functioneaza' si alte jucarii, chiar diferite. Putem sa ne jucam apoi cu cuvintele, aranjand si desfacand fraze, intr-o lume in care comunicarea devine din ce in ce mai importanta, abilitatea asta nu e atat de 'inutila' pe cat vor unii sa o faca sa para.

La ce folosesc latina, muzica, filozofia, desenul?
Dupa parerea dl Quinn si a adeptilor ne-scolirii, la "nimic" si atata vreme cat nu ai "chemare" naturala, nedirijata spre unul din aceste domenii ele nu merita studiate.
De fapt, acestea "servesc" doar celor ce refuza sa reduca viata numai la ceea ce e rentabil sau util: prin asta ei se deosebesc de animale.

Ceea ce ne 'invata' dl futurolog se poate rezuma in spusele pompierului sef, insarcinat cu arderea cartilor, din Fahrenheit 451:

"O carte este o arma incarcata in casa de alaturi. Trebuie sa le ardem. Sa descarcam armele. Sa distrugem spiritul uman. Cine stie cine ar putea fi tinta omului cultivat? Eu? Nu as suporta-o"...