New York, New York (III)

'Breakfastul made in USA' e un adevarat festin. In cofee-shopuri, diners, cafenele si restaurante menu-ul pentru micul dejun e lung cat bratul : cereale, hash-browns (un fel de chiftele de cartofi rasi ), imense pancakes, french-toast (friganele) cu sirop de artar, si, evident, ouale care pot fi "scrambled", "omelette" sau "fried" (ochiuri). Daca sunt "fried" atunci pot fi "sunny side up" (prajite doar pe o parte) sau "over", intoarse pe ambele parti ca o clatita. Ouale mai pot fi "poached", "boiled" sau "hard boiled". Era sa uit "muffins"-urile, moi si dulci, cu zmeura, afine sau banane si nelipisitele "bagels"-uri, covrigi tipic newyorkezi care se mananca cu branza topita si uneori cu somon. Cafeaua insa lipseste, din pacate. E adevarat ca exista o bautura maronie cu acelasi nume insa nu are nimic de-a face cu ceea ce numim noi 'cafea', e un fel de supa lunga cu gust indoielnic si foarte, foarte fierbinte. Banuiesc ca fierbinteala are rolul de a anihila din start papilele gustative, macar asa nu se mai simte gustul neplacut. Citeam mai demult despre bucuria romanilor la aflarea vestii ca Starbucks se instaleaza si in Romania, in sfarsit, spuneau unele voci virtuale, vom putea bea o "cafea" ca in filme. De fapt, in afara de 'espresso' la Starbucks nu se vinde 'cafea'. Ma si umfla rasul cateodata cand in vreun restaurant parizian mi se da de ales intre 'café' sau 'café americain', ca si cum as putea ezita vreodata intre o cafea si o spalatura de vase.

N-avem mult timp la dispozitie sa hoinarim cum am vrea prin cartiere si parcuri, deja am hotarat ca nu vom intra in nici un muzeu. Vrem sa folosim la maxim cele 3 zile, singura solutie e sa ne cumparam tichete la autobuzele Sightseeing. Avem la dispozitie 48h sa ne plimbam cu ele cum vrem. Dupa aceea, daca ne mai ramane timp, ne vom intoarce pe jos in locurile care ne-au placut mai mult.
Numele cartierelor in NY sunt la fel de sugestive ca si numerele bulevardelor, sunt usor de retinut: spre nord e 'Uptown', spre sud e 'Downtown', la mijloc e 'Midtown'. Mai simplu de atat nu se poate. Ne urcam in autobuzul ce merge spre Uptown si Harlem, de fapt face turul enormului Central Park. Pe ghid il cheama Jorje, e vesel si nu uita sa ne reaminteasca dupa fiecare a treia fraza ca salariul lui e mic si principalul venit sunt 'tipsurile'.
Calatoria incepe in West Side, un cartier agreabil, cu terase si buticuri. Am parasit zgarie norii, cladirile incep sa aiba o talie mai umana, arhitectura e speciala. Probabil ca prezenta Universitatii Columbia contribuie si ea la atmosfera placuta a cartierului. Nu ma concentrez prea mult la istoria sau anecdotele legate de locurile pe unde trecem, incerc doar sa ma impregnez de imaginile ce-mi defileaza in fata ochilor, de atmosfera linistita a diminetii de weekend in Central Park, de accentul ghidului, de numele cu rezonanta cunoscuta care imi gadila auzul: Metropolitan Opera, Lincoln Center, Dakota building, ultimele clipe ale lui John Lennon...
Trecem prin Harlem si inaltimile sale (Heights), admiram in fuga biserici ,c atedrale si case rosiatice (brownstone houses), aflam ca Harlemul nu mai e populat in majoritate de afro-americani ci de dominicani si alti emigranti latinos, ca pretul chiriilor sau al apartamentelor a devenit exorbitant.


Revenim spre Times Square pe cealalta parte a Central park, East Side. Aici e cartierul chic, cartierul miliardarilor unde pretul m2 ar face sa paleasca de invidie proprietarii parizieni din arondisemntul 16. E cartierul limuzinelor si hotelurilor de lux, al ambasadelor si Metropolitan Museum of Art. Aici locuiau Greta Garbo si Marlyn iar azi aici locuiesc Robert redford sau Woody Allen.

Inainte de a ne desparti de Jorje, mai aruncam privire spre Central Park si sirul lung de trasurici care isi asteapta clientii si iarasi am o senzatie de déjà-vu. Din pacate de data asta nu vom avea timp de o plimbare in Central Park...

E deja ora pranzului si in ciuda breakfastului copios, iar ni s-a facut foame. Pentru prima masa adevarata la New York trebuie sa mancam 'american' insa ne aflam in Theater District, un cartier in care restaurantele care isi merita acest nume nu sunt la tot pasul. Ca sa gasim unul trebuie sa mergem pe jos: la doi pasi de Broadway se afla un vechi cartier irlandez care pana prin anii '60 chiar se numea Hell's Kitchen. Restaurantul se numeste WestwayDiner si interiorul aminteste de animatia Broadway-ului in epoca de glorie . Mancam hamburgeri ca toata lumea de acolo si ma amuz gandindu-ma, ca din cauza Mcdonaldsului, felul asta de mancare a devenit un fel de injuratura in Europa. Insa e adevarat ca aici nu au acelasi gust, daca ma gandesc bine as putea chiar sa le dau calificativul de "buni".

Dupa amiaza ne continuam turul orasului, plecam iar hai-hui cu double-decker-ul prin Downtown de data asta. E ceea ce se numeste 'NightTour' numai ca nu e noapte, e inca zi si asa va ramane pana la intoarcere. Din pacate nu vom admira luminile Skyline, nu suntem suficient de 'decalati orar' pentru asta, ramane pentru data viitoare. Vedem doar podul Brooklyn in apus de soare, intrezarim statuia Libertatii, ramanem blocati in traficul din Little Italy, aruncam doar o privire pofiticioasa teraselor din Greenwich village. Zarim o multime compacta pe strazile din Chinatown si ne promitem sa ne intoarcem pe acolo de capul nostru a doua zi. Desi de data asta a fost doar o privire superficiala aruncata jumatatii de sud a Manhattanului ne dam seama ce au vrut sa spuna ghidurile cu 'orasul contrastelor'. De la un cartier la altul ajungi intr-o alta lume, totul se schimba, casele, firmele, trotuarele, oamenii. Suntem inca in New York? Nu-i sigur...

Continuare

Little Italy

Chinatown

Skyline in apus de soare